De câteva zile, până și televiziunea națională dă imagini cu România înzăpezită, nu doar meciuri internaționale de fotbal și mese rotunde. Dar toate televiziunile sunt parcă într-o harnică întrecere în a ne arăta suferința oamenilor care nu mai reușesc să iasă de sub nămeți. E de presupus că noi, cele câteva milioane de români norocoși că suntem la adăpost de urgie, stăm la televizor, la căldurică și privim în liniște și cu compasiune la drama celor năpăstuiți. Unii dintre noi mai donează câte ceva, alții rămân nepăsători. Și vine ea, primăvara, vin inundațiile. Desigur, tot la ei, nu la noi. Și iar privim cu un pic de spaimă la televizor. Și iarăși trece totul. Desigur, la noi, nu la ei. În 1970 adunaserăm bani pentru banchetul de terminarea liceului, rezervaserăm și restaurantul, plătiserăm și mesele profilor, ca tot românul. Dar, ce să vezi? Au venit teribilele inundații. Și am donat toți banii pentru sinistrați. În 1977, după îngrozitorul cutremur, am donat din nou pentru cei năpăstuiți. Din China au venit ajutoare inclusiv corturi, covoare și preșuri. Eram în plin comunism. Ghiciți ce s-a întâmplat? S-au furat ajutoarele. Vă sună cunoscut? De la revoluția din 89 încoace, România a avut parte de ierni blânde, cu mici excepții. Acum trăim o iarnă năprasnică, deși obișnuită din punct de vedere al climei temperat-continentale. De când trăiesc în Ploiești, nu cred că a mai fost o astfel de zăpadă. Românii cei amărâți sunt lăsați de izbeliște. Ajutoarele trimise de noi, oamenii cu suflet, cum obișnuim să ne spunem, sunt prăduite ca de obicei, de câte o mână de oameni din zona puterii locale. Ce se întâmplă cu rezervele uriașe naționale destinate situațiilor speciale, de tipul calamităților naturale? Uite, nu ni se spune. De ce nu intervin utilajele armatei, pe șenile, elicopterele armatei și ale internelor? Nu ni se spune. De ce nu ieșim, cu mic cu mare, la lopeți, pe străzi mai mari sau mai mici, pe ulițe și pe unde e nevoie? Nu știm. Stăm și privim la televizor și ne înspăimântăm. Din nefericire, uităm să ne mai bucurăm (cei care putem să o facem) de frumusețea iernii. Îi pedepsim pe copii, de parcă ei ar avea vreo vină. Le luăm bucuria săniușului, nu mai dăm la televizor astfel de imagini, că nu dă bine, nu sunt de rating tv. Pentru că ni s-ar spune: țara arde și baba se piatănă. Nu, nu-i așa. Eu aș zice: țara arde și cei puși de noi să o conducă, se piaptănă. Pe străduța mea sunt nămeți mari, ca peste tot. Azi, pe lângă mine, în timp ce dădeam la lopată i-am văzut și pe alții. Mașinile tuturor sunt blocate. Păi, cine să le deblocheze, oameni buni? Papa de la Roma? Altă dată, în vreme ce erau oprite cursurile școlare sau multe dintre activitățile economice, oamenii ieșeau cu lopețile. La fel și armata. Ați văzut probabil și în filmele documentare din epoca aceea. Nu sunt un nostalgic, era oribil comunismul ceaușist, îl detest. Dar solidaritatea umană nu are nimic de-a face cu asta. Mă așteptam să văd zilele astea o mare de oameni, ca furnicile, care să ajute la încărcarea unor eventuale basculante de zăpadă, la evacuarea ei. Mi-am anunțat prietenii că voi fi disponibil să merg, oricând, oriunde, în locurile puternic calamitate, să dau la lopată. Și n-am glumit. Dar amorțeala guvernului dublată de obișnuita aroganță a miniștrilor săi, a clasei politice în general, e cea care amplifică efectele dezastrelor. Pe ei toți aș fi vrut să-i văd la lopată. La propriu, nu doar așa, de imagine. Dar babele au dreptate: e prea multă răutate pe lume, maică. E un blestem peste neam.
Pentru mai multe imagini apăsați pe
Totul, si binele si raul ar trebui sa vina dintr-un impuls natural. Pentru ca vorbeai de televiziuni, inclusiv de primul canal al celei nationale, de acolo vine un rau deloc natural ci unul fabricat cu inteligenta iresponsabila, daca nu cumva diabolica. Imagini apocaliptice, tipete si grimase de groaza, muzica infernala, ne sunt livrate zi de zi, ceas de ceas si, vorba unui clasic pe care nu-l mai pomenim, in proportie de masa. Efectul va fi o anesteziere generala, care poate ca s-a si produs, in definitiv ce mai poate urma dupa sfarsitul lumii?! In vremurile de trista amintire pomenite de tine, propaganda era plina de fapte eroice, ale unor oameni care au salvat alti oameni, ale unor oameni care s-au sacrificat incercand sa salveze alti oameni, ale unor oameni generosi care imparteau putinul lor cu cei care pierdusera totul… Efectul era ca o luam cu totii de la capat si mergeam mai departe. N-am sa comentez si celelalte teme tratate corect si cu text frumos in editorialul tau. As vrea sa observi totusi ca nu mai avem armata, nu mai avem utilaje, nu mai avem rezervele acelea uriase pe care le banuiesti tu, niste baieti destepti au luat si continua sa ia tot ce se poate lua si nu pun nimic in loc. Raman optimist insa, vine primavara si va fi din nou frumos.
@Yfmami Jasond: Vorbesc despre oameni, ma gandesc ca acel nenorocit de sistem comunist a incercat sa niveleze constiintele si in mare parte, iata, a reusit. Comunismul sovietic si al Europei de est nu este doar un concept abstract. Milioane de oameni si-au trecut vietile, iubirile, urile, lasitatile, generozitatile, prin el. Au trecut, au supravietuit. Problema mea este: de ce in unele tari din fosta Europa comunista, guvernantii planuiesc si infaptuiesc si spre binele propriului popor, nu doar catre cel personal, iar in Romania traim doar un perpetuu jaf la drumul mare? Aceasta intamplare cotidiana continua (jaful) ma face sa cred ca babele au dreptate. Dupa mai bine de 20 de ani, chiar nici macar un singur om din tara asta, dintre cei alesi de noi cu speranta in mai bine, nu se gandeste macar un pic la cei multi si amarati? Tu nu vezi ca nu exista nici macar un singur om credibil, care ar putea schimba ceva? Toti sunt mana in mana, toti deja s-au imbogatit, odata ajunsi in varf. Toti sunt lacomi si demagogi. Stiu ca e deja redundant ceea ce spun (de aceea nici nu prea spun). Dar ma uit in Mitica Apostol si vad o lume cazuta cu doua veacuri in urma, parca. Vad oameni impinsi spre cele mai primitive porniri, sunt sparte casele oamenilor pentru o sticla cu vin, pentru o lopata, un cablu electric, un furtun sau chiar pentru o mana de cuie (stiu despre ce vorbesc). Ii vad pe strazi, pe langa case, cu ochii rataciti. Erau candva, poate, oameni de treaba. Au ajuns sa-si doreasca sa fie bagati in puscarii, macar acolo e mai cald si au un blid de mancare, degeaba. Se vorbeste despre pensionari. Stie cu-adevarat cineva ce inseamna sa fii pensionar? Eu, din fericire, nu stiu din proprie experienta, mai am ceva timp pana acolo (vreo cativa ani, doar). Dar ii vad pe langa mine, vorbesc cu ei. Par a fi o masa de traitori care urmeaza a fi sacrificati, anonim, dar cu buna stiinta. Le trebuie doar o marunta si nenorocita clipa de neatentie pentru a disparea definitiv de pe langa noi. Cui ii pasa, defapt? Nimanui. Noian de vorbe si atat. Practic, ei se sting sub ochii nostri. Pentru ca e imposibil sa supravietuiesti cu numa cateva sute de lei pe luna. E imposibil. Im-po-si-bil!!!
Mihai´s last [type] ..Blestem peste neam
@Yfmami Jasond: P.S. Dar, ai dreptate: pentru unii dintre noi, vine primavara si va fi frumos. Natura e generoasa, fara margini. Aproape toti colegii mei profesori trec prin aceeasi drama existentiala, luna de luna: de la jumatatea lunii, nu mai au bani pentru a merge mai departe prin viata. Si iar se imprumuta, te miri de pe unde. Si mai pacalesc un anotimp. Un an, un timp, vorba lui Nichita. Din fericire au, gratuit, sentimente si speranta. De exemplu, au speranta ca macar primavara va fi ceva frumos, asa cum bine zici
am citit cu interes si ingrijorare ce ai scris! imi pare asa de rau de bietii oameni, ca nu au cum fi ajutati! si daca concret se poate. Imi aduc si eu aminte ca imediat dupa marile inundatii am strins ce aveam prin casa si intr-un suflet am donat obiectele. Ca sa aflu dupa aia ca au fost impartite intre cei care….imparteau!!!au sosit atunci ajutoare din Germania, eu eram navetista si ghici , unde au ajuns ajutoarele?? tot la cei, care le imparteau, dovada colegele din Lipova si Buzias incaltate toate cu minunati pantofi de import, primite desigur din ajutoare!!!am ascultat in sfirsit un comentar la noi la radio, la modul ( citindu-se premierul vostru) e greu, ptc. romanii sint lenesi, nu ies in strada sa ajute, stau dupa perdele la caldurica si privesc, cum lucreaza altii! o fi si asa dar uite, iar s-a aruncat o pata peste romanii cei lenesi!!! si nu m-am mai mirat , cind am fost intrebata, ” sint die Rumäne so faul? ” sigur, frumos ar fi sa iasa cu mic si mare toata lumea dar ma gindesc ca nu e vorba de niste strazi de orase mari necuratate, e vorba de amaritii aia ingropati de vii sub zapada. Aia cum sa iasa cu lopetile? trist, foarte trist!!! si am bucuria egoista ca nu am cum vedea televiziunea romana si nu am cum afla decit intimplator, ca iar au cazut victima cei mici! ca sa nu mai spun ca am tot primit pe internet liste cu cei mai bogati oameni din Roamnia si am tot sperat ca apare acum o lista, cu ce au facut acesti bogati acum, cind oameni au ajuns rau de tot!!!
Evident, comunismul e de vina. Trebuie sa amintim mereu chestia asta, ca nu cumva sa observam ca nefericita oranduire a disparut de peste 23 de ani si sa cautam cauzele in minunatul prezent. Oricum, cu sau fara comunisti, zapada trece.
@Yfmami Jasond: Mesajul meu as vrea sa fie acesta: pentru tot ceea ce traim nefericit si chiar teribil unii dintre noi, acum, azi, nu este de vina comunismul din trecut, nici revolutia franceza sau din Cuba, nici Inchizitia, ci, simplu de tot: guvernantii de dupa 89. Daca vrem sa teoretizam aspecte ale istoriei, desigur ca ii vom asculta cu mare atentie pe istoricii cei mai onesti, daca mai exista azi asa ceva. Dar viata mizerabila a romanilor aflati in pragul saraciei sau dedesubtul acestui prag ii are vinovati pe cei care au guvernat si guverneaza Romania dupa 1989, absolut iresponsabil. Indraznesc sa afirm chiar ca este necesar ca politicienii, indiferent de culoarea politica, sa faca front comun pentru salvarea poporului roman si a tarii numite Romania. Daca se va continua asa, in urmatorii 30 de ani e posibil sa apara probleme de neinchipuit, chiar imposibil de reparat. Si politicienii de azi au copii care vor avea copii. Tara acelor copii e posibil sa dispara. Suna patetic poate, am mai spus. Dar e momentul ca cei care sunt in fruntea acestei natii sa lase deoparte interesele personale si sa propuna solutii pentru insanatosirea tarii. Desi ma numar printre bolanavii cronici ai acestei tari, multumesc bunului Dumnezeu ca ma descurc, nu doar prin munca mea ci si prin ajutorul primit de la cei care ma pot ajuta. Fara acest ajutor insa, ce s-ar intampla? Ca mine sunt multi, dar si mai multi sunt mult mai rau. Este o Romanie pe care politicienii refuza sa o vada. De cate ori vad ca cineva râde la tv vorbind despre greutatile romanilor (ca doar mai si glumim, nu-i asa?), ma simt umilit. Mistocareala televizata e cel mai oribil lucru din ultimii ani. Ei au bani, ei au medicamente, au spitale, au operatii in Europa. Ceilalti sunt o masa neimportanta. De ce ne-ar pasa de ei? Sigur ca trece zapada. Dar ce facem mai departe?
Mihai´s last [type] ..Blestem peste neam
@vergi: Cand ai ragaz , daca nu cumva in fiecare zi, multumeste bunului Dumnezeu ca traiesti intr-o tara europeana civilizata, in care guvernantilor le pasa de poporul si de tara lor, Germania, nu doar de conturile lor bancare si ale copiilor lor.
Mihai´s last [type] ..Blestem peste neam
Eu s-ar putea sa fiu pe langa subiect! Pentru ca zapada… vad doar la tv. si recunosc ca ma uit perplexa la filmuletele de pe YouTube facute pe soare, incat albul nametilor e minunat si unde oamenii cu uniforme au facut deja ce trebuie (!) si nu mai simt nici o emotie! Imi pare rau, sunt deja o achizitie in marea masa de tembelizati, poate de neiertat, fiindca si eu am trait mult si bine (si rau) in Romania! Mi-as cere scuze dar nu stiu cui! As pune mana pe o lopata! Asta as face daca as fi in Romania dar nu stiu daca n-ar rade vecinii de mine zicand: uite-o si pe asta, dincolo are de toate si vine aici sa ne dea noua lectii! Dar zic: cand in Italia, tara egala ca suprafata cu Romania, au cazut zapezi la fel de mari, s-a ajuns la minus 24 de grade si au murit oameni siderati, la tv.s-au dat toate stirile, fara a se exagera, oamenii si-au facut datoria, la Sanremo a inceput aseara festivalul, al 62-lea, cred, exista in continuare emisiuni de moda, comedie, ironice si placute, oamenii vin si plang de de toate la tv, procese exista zilnic, se moare zilnic, impuscatii, sinucigasii, violatele, jefuitii, micii escroci, isi vad in continuare de treaba lor, se face reclama la arme sofisticate si se incurajeaza uzitarea lor, si uite m-am luat cu vorba si in loc sa zic ce trebuie, vad ca fac si eu reclama la “anti -reactie normala” la anormalitate! Sau altfel zis, in stil laconic: Fratilor, fiti buni, incercati sa va impacati cu voi insiva, ca ASTA e sfarsitul lumii, nu numai neamul romanesc s-a degradat, toata umanitatea e in declin! Eu mai zic, ganditi-va la cam cat si ce mancati zilnic, faceti provizii decente si ingrijiti-va familiile si sanatatea! Asta conteaza, ca in rest, intr-adevar, bine zis, vine ea, primavara, cu inundatii si case duse… hat,departe… la altii! Si poate o sa fie si la ei rau, mai rau decat la noi! Sic!
@lucia: Nu esti deloc pe langa subiect, dimpotriva. Ma bucur sa-ti citesc opinia, fiecare gandeste cu capul lui, cum se zice, si mai ales cu sufletul lui. Ai facut o radiografie a societatii omenesti europene de nota zece, asta e intr-adevar lumea in care traim. Pana si sfaturile tale sunt sanatoase. Doar ca, pt. a fi cumpatat in privinta sanatatii, hranei si familiei, trebuie sa ai parte de un minimum de resurse. Or, in Romania, aceste resurse au fost reduse la zero pentru milioane de oameni. Cu alte cuvinte, foarte multi dintre romani nu-si mai pun problema cam cat mananca zilnic, ci daca au ce sa manance ceva, oricat de putin. Daca ar fi vorba despre o minoritate, am fi in limitele normalitatii, asa se intampla in intreaga lume, exista si oameni bogati si oameni saraci. Insa aici vezi oameni care pana mai ieri traiau decent iar acum pur si simplu nu mai au din ce trai. Si asta nu pt. ca s-au lacomit, ci pt. ca li s-a luat totul si li se ia din ce in ce mai mult (salarii, pensii, ajutoare sociale, de somaj etc.). Colegii mei de scoala de varsta copiilor nostri au salarii de cel mult 200 – 250 de euro pe luna. Proaspat absolventii de facultate au si mai putin iar pensionarii si mai putin. Cum sa se dezvolte o familie de tineri (care eventual au si copii) dintr-un astfel de salariu, cand stii si tu ca preturile sunt aici mai mari decat cele din occident? Daca mai au si vreo rata la banca, sunt terminati, definitiv. Nu putem privi relaxat aceasta realitate cruda. Nu vorbim despre oameni care refuza sa munceasca sau care n-au facut nimic in viata lor. Vorbim despre oameni care au facut tot ceea ce trebuie o viata intreaga viata, cu corectitudine, onestitate, iar acum sunt batjocoriti.
Mari,multe si de neinteles sunt problemele acestei lumi pentru mine.De unde au inceput?Cand se vor sfarsi?Cum as putea imbunatati ceva?Dar teama pentru sanatatea si viata celor pe care ii cunosc, respect,conteaza pentru mine ca om le pune in umbra.E oare egoism?
Acum vreo cateva zile am aflat ca prietenul nostru,Hromadka ,a decis sa nu mai vina in Ro,ca toti romanii se plang ca nu au ce manca!
El are o casa la Brebu,mai nou!Ce zici!Tot un exemplu de european golit de sentimente!Face parte din program…Iti doresc deszapezire rapida,si ganduri optimiste!Las,ca-i bun!
@elena: Teama pt sanatatea si viata celor dragi e un sentiment minunat, sunteti altruista, nu egoista
Mihai´s last [type] ..Blestem peste neam
@lucia: Toti romanii plecati inca din vremea comunismului sunt stapaniti de sentimentul ca l-au apucat pe Dumnezeu de un picior. Si, sincer vorbind, chiar asa e. Daca ei se uita astazi cu cinism la cei ramasi aici, e tot din sentimentul de teamă, de demult. E o psihoterapie negativa. Te dezici de ceea ce iubeai, mai intai pentru a supravietui si apoi pentru a te bucura deplin de libertate. Desi iubesti in continuare. Nu vrei sa mai privesti in urma. Viata e prea scurta, traieste clipa! Asta trebuie sa fie in sufletul lor. Eu sunt optimist din fire, nu-mi fac probleme neaparat pentru mine. Din fericire sunt un om care se bucura de viață si bunul Dumnezeu imi face cate un dar, cand nici nu ma astept
Sunt insa ingrijorat de ceea ce vad in jurul meu. Contrar aparentelor conform cărora artistul este mai mult sau mai putin autist, mie chiar imi pasă. Nu stiu intotdeauna să o arăt, dar îmi pasă. Pe bune.
Mihai´s last [type] ..Blestem peste neam