Chapter

Masacrarea delfinilor Calderon – epilog

Update (“Ambasadorul”): A apărut în “Cultura” (Fundaţia Culturală Română – Preşedinte fondator: Augustin Buzura) nr. 25 (280)/1 iulie 2010 o excelentă cronică dedicată romanului meu “Ambasadorul”, sub semnnătura lui George Neagoe. Îi mulţumesc tânărului critic literar în mod special pentru grila cea nouă aplicată, fiind cel dintâi care semnalează cu acuitate, foarte aplicat, obsesia regimului totalitar pentru îndepărtarea, izolarea şi chiar anihilarea forţei intelectualităţii, ca primejdie majoră pentru trezirea conştiinţei poporului (acesta fiind şi unicul motiv pentru care, de altminteri, “Ambasadorul” a fost interzis de cenzura acelor vremuri).

Mi-a scris de curând doamna Andreea din Insulele Feroe. I-am răspuns la “Comentarii”, asa că, cine doreşte, va putea vedea acolo opinia mea, dupa ce am intrat in posesia noilor informaţii (printre altele, că este vorba despre balene, nu despre delfini; dar acest amănunt nu schimbă esenţa dezbaterii). Trebuie să vă mărturisesc că, în continuare, cultura mea nu poate accepta violenţa şi cruzimea imaginilor în care sunt sacrificate acele mici balene. Dar, evident, nu doar cultura mea contează în lumea asta! E clar că trebuie să acordăm respectul cuvenit tuturor celorlalte culturi ale altor popoare. E foarte sigur că acestea trebuie recunoscute şi acceptate ca un bun patrimonial universal nepreţuit. Prin urmare, publicarea aici a comentariilor doamnei Andreea din Insulele Feroe nu constituie doar un drept la replică. E un text simplu şi onest despre o altă cultură. Şi pentru că aceeaşi doamnă ne-a oferit şi un link spre lumea mirifică a locurilor în care trăieşte acum, iată aici câteva imagini care arată Insulele Feroe în toată frumuseţea şi complexitatea lor. Enjoy! :)

Sursa imaginilor: http://puertogaleradive.com/blog şi Wikipedia

“Va rog sa ma iertati, dar ati postat acest articol (“Masacrarea delfinilor Calderon”) influentat fiind de un e-mail primit pe net, e-mail pe care l-am primit si eu cu ceva vreme in urma. Cum imi petrec zilele de prin 2002 incoace chiar in insulele Feroe, una dintre imagini fiind chiar din capitala (cea cu cladirea acea inalta care este spitalul), as vrea totusi sa combat niste mari inexactitati prezentate drept “adevaruri” in mailul cu pricina. In primul si primul rand, nu este vorba despre delfini. Delfinii nu sunt foarte amatori de ape reci, iar insulele Feroe sunt ceva mai jos de cercul polar. Ceea ce vedeti in imaginile respective se cheama “pilot whales”, este un soi de balena de dimensiuni mici care se confunda cu foarte mare usurinta cu un delfin.

Citiţi continuarea textului apăsând pe

Se face o afirmatie acolo cum ca “Acest crunt masacru este opera unor tineri care participa la el pentru a demonstra ca au devenit adulti ” – cat de gresita si rau-voitoare poate fi aceasta afirmatie! Ca sa intelegeti mai bine, am sa incerc sa explic pe indelete: Insulele Feroe sunt niste insule extrem de mici, cu o suprafata cultivabila nu mai mare de 100-150 km2 (Bucurestiul are 228 km2) unde nu creste ABSOLUT nimic si se cultiva doar fan, ceva cartofi si se cresc oi. Marea a fost si a ramas principala sursa de hrana a feroezilor. Ca fapt divers, acum 10 ani oamenii nici macar nu stiau ce este aceea o vanata, astazi una numai costa 5€! Si tot ca un fapt divers pentru acel comentator care spunea ca magazinele sunt pline: da, este foarte adevarat, dar atunci cand platesti 35€ pe un kilogram de carne, 2 €pe un ardei (unul,sa ne intelegem bine), 4-5€ pe o paine, atunci cand lasi 100€ fara prea mari eforturi pentru mancarea pe 3-4 zile, nu stiu cat de adevarata mai e afirmatia ca nu mai este nevoie si de alte surse de hrana, mai ales cand se traieste dintr-un salariu.
Acest soi de balene face parte din bucataria traditionala feroeza, asa cum porcul face parte dintr-a noastra. Vanarea balenelor nu este un ritual, se poate numi cel mult traditie, iar modul in care se ucid balenele respective nu este barbaric desi pentru ochiul privitorului neobisnuit cu abatoarele in aer liber (pentru ca, intr-un final, despre asta e vorba) poate fi socant. Carligele acelea lungi pe care le vedeti in poze sunt boante, sunt special construite de un medic veterinar ca sa nu provoace durere inutila animalelor. Nu li se taie arterele, ci sira spinarii, ceea ce le omoara in foarte putine secunde. Se valorifica absolut TOT, pana si sangele (asta pentru comentatorul care afirma ca balenele sunt ucise de dragul de a ucide). Carnea este pusa de multe ori la sarat, la fel cum facem si noi cu porcul daca prisoseste. Nu avem unde depozita carcase de animale moarte,nu avem unde le arde, asa ca teoria cu folositul numai unui procent mic din balenele vanate cade,nimeni nu ucide inutil sau mai mult decat este necesar.
Oamenii sunt curiosi, de aceea se si aduna pe maluri, ii puteti vedea in poze, dar asta nu ii face niste jigodii fara suflete, criminali nenorociti sau alte epitete citite in comentarii. Sunt intr-adevar oameni care isi iau si copiii, pentru ca multi dintre ei sunt foarte curiosi si insista, iar aici copiilor nu li se refuza nimic. Dar asta nu inseamna ca cei tineri sunt crescuti in spiritul lipsei de respect pentru viata in general si nici nu exista vreo traditie sau ritual care sa ceara ca tinerii sa omoare baleneca sa devina barbati!
Imi pare rau ca asta se scrie despre insulele Feroe (pentru ca sunt un coltisor de rai) si imi pare rau ca aceasta prejudecata se perpetueaza fara sa se cunoasca adevarul din spatele acuzatiilor. Nu cred ca am vazut mai mult respect pentru natura ca aici si va rog sama credeti, trebuie sa raiesti intre ei, sa le cunosti istoria, viata foarte grea pe care au indurat-o de-a lungul timpului, ca sa intelegi si sa accepti acele cateva sute de balene care se omoara, din cand in cand, pentru mancare. Voi alegeti daca sa luati in serios sau nu pledoaria mea. M-am gandit insa sa ma “erijez” in “avocatul diavolului” si sa prezint problema si din punctul de vedere al unei romance care traieste intre ei, care este maritata cu unul dintre ei is care le cunoaste modul de viata mai bine decat un anonim care a aruncat un mail pe net. Medaliile au doua fete, mai mereu. Pentru cine este interesat sa afle mai multe informatii, pertinente de data aceasta, va ofer siteul oficial, oferit de autoritatile feroeze spre inormare. Si va asigur ca nimeni nu incearca sa faca situatia mai roza decat este nici sa ingroape adevarul: http://www.whaling.fo O mica adaugire: niciodata in 8 ani de zile nu am vazut carcase descompunandu-se pe plaja. Care plaja? Aceea de 50m lungime si 10 adancime din Torshavn? Ar insemna sa ne imbolnavim toti.

Aveti si dumneavoastra un punct de vedere si nu il contest. Nu este vorba despre saracie, pentru ca majoritatea populatiei nu este saraca in acceptul nostru de saracie, ci despre un mod de viata mai mult. Daca le-ati cunoaste istoria, vremile absolut grele pe care le-au trait (care fac sa paleasca cei 50 de ani de comunism ai nostri), poate ca i-ati intelege mai bine. Daca le-ati cunoaste topografia, ati realiza ca este absolut imposibil sa organizezi un loc ingradit unde sa sacrifici balenele. De asta se utilizeaza glfurile. La oi merge – apropo, ca fapt divers sunt 80 000 de capete de oi si anual se taie cca 10 000 – 20 000, iar asta face ca “masacrul” de care vorbiti sa fie o palida pata de sange. Nu, pe mine m-a deranjat acele doua afirmatii care au ridicat atatea proteste: ca se omoara delfini (ceea ce este complet inexact) si “Acest crunt masacru este opera unor tineri care participa la el pentru a demonstra ca au devenit adulti (!!).” Este citat din acel faimos mail, mail care a fost scris tocmai pentru a impresiona, a stoarce lacrimi si a face situatia mai rea decat este in realitate. Sotul meu nu a taiat in viata lui o balena (poate doar carnea inainte sa o prajeasca), iar astanu il face mai putin barbat si nici un barbar. Putini oameni cunosc insulele Feroe cu adevarat si si mai multi se reped sa ii condamne pentu asta. Nu contest reactia internationala dar multe dintre petitiile si protestele vehiculate pe net nu sunt facute de oameni informati, ci de cei care au privit pe You Tube la filmulete care nu sunt cu mult mai terifiante decat, sa zicem, uciderea puilor de foca pentru blana sau omoratul in bataie a unui caine. Si pentru ca Feroele este o natiunee prea mica, iar guvernul nu are atata putere cat sa zicem canadienii sau americanii, normal catotul s-a exacerbat. Guvernul feroez raspunde absolut tuturor protestelor oficiale, de aceea exista si acel site pe care l-am publicat, greseala cea mare fiind insa a feroezilor pentru ca nu stopeaza publicarea de poze pe net si nu isi dau seama cat rau isi fac de fapt, singuri. Scopul meu nu este sa ii scuz, pentru ca traind intre ei atata vreme le inteleg aparenta “cruzime”, ci as vrea sa se inteleaga bine ca este o alta cultura, o alta metalitate, si vreau sa incerc sa ii fac si pe ceilalti sa inteleaga ca nu ii putem judeca prin prisma valorilor noastre. Comparatia cu tigrul sau elefantii nu este chiar potrivita, pentru ca aici nu e vorba nici despre specii pe cale de disparitie, nici despre ignoranti care ucid pentru a valorifica prada. Feroezii nu vand ceea ce vaneaza. Si nu toti isi tarasc copiii ca sa ii oripileze la “locul faptei”, daca ei vor sa faca asta, li se permite pentru ca nordicii,in general, nu impun niciun fel de limite. In schimb li se explica tot ceea ce se intampla si li se ofera posibilitatea de a decide singuri si a alege de la varste foarte fragede. Iarasi ceva greu de inteles pentru cultura noastra.

12 Comments ↓

12 Responses to “Masacrarea delfinilor Calderon – epilog”

  1. Andreea_Feroe July 4, 2010 at 2:23 pm #

    Multumesc! Ma bucura din tot sufletul ca am putut sa fac putina lumina in acest aspect. O rugaminte mica, insa: ma cheama Andreea. Nu ca nu imi place si Elena (e numele mamei mele), dar…

    In orice caz, de astazi mai am un blog de citit.Mi-a facut placere. O duminica frumoasa va doresc!

  2. Andreea_Feroe July 4, 2010 at 2:27 pm #

    Va ofer si acest site: http://www.faroephoto.com/gallery/index.php?cat=10001 Este plin de poze absolut minunate. Scuze pentru dublul post, din pacate nu imi pot modifica comentariul anteriror.

  3. Mihai July 4, 2010 at 5:46 pm #

    @Andreea_Feroe: Va sunt dator la randul meu scuze pt. ca v-am “botezat” (am indreptat insa imediat greseala). A fost un gest reflex, pt. ca tocmai raspunsesem la un comentariu al doamnei Elena, imediat dupa ce v-am raspuns dvs. :)

  4. vergi July 4, 2010 at 9:03 pm #

    foarte bine ca ai publicat rindurile cu pricina, ptc. in felul acesta s-a facut lumina cumva intr-o intimplare atit de dureroasa.Culmea, chiar azi ma gindeam, ca mai am un pic si nu mai maninc carne deloc, ptc. indiferent cum ucizi un animal, tot in tigaie ajunge!! si imi vine tot mai greu sa imi imaginez , cum arata animalul cu pricina viu!!!replica doamnei foarte interesanta! printre altele , apropo culturi diferite, m-a facut sa imi aduc aminte, ca eram cindva in grecia intr-un club unicii romani. Dimineata la micul dejun mircea era foarte bucuros, ca avea ocazia sa manince toate fructele din lume, drept care a fost cindva apostrofat de un neamt( cu care ulterior ne-am imprietenit!!!) ca se vede ca apartinem la doua culturi diferite, ptc. la micul dejun se maninca salam si nu fructe!!!am respectat observatia, mircea a mincat mai departe fructe, neamtul salam si oua , ceea ce nu ne-a oprit sa ne intelegem foarte bine!!!

  5. literelibere July 5, 2010 at 7:22 am #

    intr-adevar ceea ce nu se vede pare mai putin atroce decat lucrurile care se vad. abatoarele isi tin usile inchise, dar ororile exista si acolo.
    .-= literelibere´s last blog ..Metamorfoza foucaultiană =-.

  6. Mihai July 5, 2010 at 10:36 am #

    @vergi: Dintotdeauna mi s-a parut o maxima ipocrizie ca ascundem cu totii in mila fata de animalele sacrificate faptul ca dupa aceea, le mancam fara nici un fel de mustrari de constiinta. Uite, povestea lui Mircea ne arata si ca trebuie sa respectam culturile, obiceiurile fiecarui popor.
    @literelibere: Evident ca ororile sunt identice si in abatoare. Diferenta este ca nu asistam la ele, ceea ce, macar educational vorbind, nu e totuna. In fotografii, printre turistii curiosi, sunt si foarte multi copii straini (asadar persoane care apartin altor culturi). Una e cand ei vad in filme de fictiune horror sau in desene animate asa ceva (eu unul de ex. nu gust genul) si alta e cand au parte de un real show al macelaririi balenelor, atat de explicit. Dar, din cate ne spune doamna Andreea, din pacate nu exista alte solutii tehnice. Asa ca toata povestea trebuie acceptata pur si simplu, ca pe un fapt de viata normal la el acasa.

  7. Andreea_Feroe July 5, 2010 at 11:43 am #

    @Mihai, uite, mi-aduc aminte cum, copil fiind, am asistat si la taiatul gainilor, a unui mielut (ne stransem toata pustimea de la bloc si cascam pliscurile la unu’ care il masacra langa blocul mamei, spanzurat de picioarele din spate), pana si a porcului de Craciun. Cu guitaturi care iti ridicau parul pe ceafa. Toate crude in acceptul nostru, de oameni “civilizati”. Asta nu m-a facut sa devin inumana, ba dimpotriva, a fost o lectie teribila pe care amluat-o de la viata. Iubesc animalele mai presus de orice. Avem catel, avem pesti, avem broscute si avem si pisicute vagaboande pe care le hranim cand ne viziteaza. Avem si un pescarus obraznic care vine dupa paine si ne scoala la 6 dimineata :D

    Copiii de aici sunt crescuti,in general, in spiritul respectului fata de natura, li se explica tot, sunt dusi in excursii unde le sunt facute cunoscute mai toate speciile de pasari, pesti si insecte care exista in Faroe. Li se inoculeaza de mici ideea de anu strica cuiburi, strivi oua, bate mielutii sau strange de gat cateii. Sotul meu salveaza toti paianjenii si viespile care ajung in casa. I se umplu ochii de lacrimi cand vede un catel slab si tremurand de frig pe strada in Romania. Pe acasa am cam vazut contrariul, dar asta-i alta poveste.

    Nu stiu daca sunt prea multi turisti pe malurile alea, de obicei sunt feroezi care se strang pentru a prinde o cota parte din carnea de balena. Pentru ca daca nu esti acolo, nu ai de unde sa o iei, nu se vinde in magazine si nici de catre particulari, iar pentru ei este precum ciocolata. De fapt nici nu avem piata in acceptul de piata din Romania, decat supermarketuri si,uneori, o piata de peste. Multi ii iau pe copiii la insistentele lor, asa cum am zis, altii nu au cu cine sa ii lase (cunoasteti problema, nu?). Intr-un fel, poate ca nu e chiar atat de rau, invata sa accepte ca exista si lucruri rele in lumea asta. Feroezii au de-a face cu moartea in fiecare zi. Nu cred ca exista saptaman in care sa nu aud de cineva care a murit inecat sau s-a strivit cazand de pe stanci.
    Un lucru interesant, in insulele Feroe criminalitatea este aproape zero. Politia nu are de-a face decat cu vandalism, o eventuala cafteala in baruri sambata seara si accidentalele atacuri a unor descreierati carora le casuna pe cate un homosexual, o masina, un politist sau chiar si pe cladirea politiei. Ar mai fi si contrabanda cu droguri, dar marea majoritate sunt prinsi fie la iesirea de pe feribot, fie la aeroport.

    Nu cred ca as vrea sa imi cresc copiii in alt loc de pe pamant. Din pacate, asta are si un revers. Sunt oameni de foarte de buna credinta si naivi, cred mai tot ce lis es pune. Au fost multi copiii care au cazut prada pedofililor turisti, pentru ca parintii nu ii pregatesc (mai ales cei ce nu calatoresc si,mai ales, cei care nu isi dau seama ca exista si asa ceva) si au fost si multi adulti batuti, jefuiti sau raniti pe cand vizitau alte tari (tocmai am auzit de cineva care apatit asa cena in Letonia). Tocmai pentru ca au avut incredere in oameni in care nu ar fi trebuit sa aiba.

    Iertata imi fie divagatia, dar sunt fascinata de locurile astea si le iubesc din adancul sufletului. Iar cand ma pornesc uit sa ma mai si opresc.

    PS. E ok daca renuntam la “dumneavostra”? Daca nu sunt prea impertinenta, bineinteles. Cred ca suntem de o varsta.

  8. Mihai July 5, 2010 at 12:14 pm #

    @Andreea_Feroe: Formula “dumneavoastra” e foarte potrivita numai pentru oamenii care inca nu au ajuns sa fie prieteni. Dar eu deja va socotesc pe tine si pe sotul tau niste prieteni buni, fie si doar datorita acestor frumoase comentarii. Habar nu am ce varsta aveti (a mea e publica, se poate vedea fie si macar din Wikipedia), dar crede-ma ca niciodata nu varsta conteaza ci personalitatea si mai ales sufletul omului :) Insulele Feroe sunt prea putin cunoscute de romani, iar eu, desi am citit cate ceva pe internet, nu pot sa-mi dau seama cum vor fi fiind in realitate. Voi insa, care locuiti de ceva vreme acolo si sunteti atat de incantati, reprezentati de-a dreptul o garantie ca e o zona minunata.

  9. Andreea_Feroe July 5, 2010 at 1:16 pm #

    Eh, nu am nimerit-o exact. Sunt cu 18 ani mai tanara.
    Al meu e feroez din nascare :D , eu insa am avut norocul ca tara asta sa vrea ma adopte.

    Nu ca as iubi Romania mai putin, ba dimpotriva. Mi-e tare dor de acasa. Ma lupt sa ii fac si pe ei sa inteleaga ca nu inseamna numai saracie si caini vagabonzi (astea fiind intrebarile predominante pe care le primesc) si incerc sa ii conving ca nu numai Bulgaria merita ca destinatie turistica.
    Este ilar, noi ii percepem ca pe niste criminali care ucid balene, ei ne vad precum niste sarantoci care trebuie ajutati. Iar eu incerc sa mediatizez. Mi-am gresit meseria, avocat trebuia sa fiu nu inginer.

  10. Mihai July 5, 2010 at 1:28 pm #

    @Andreea_Feroe: Eu obisnuiesc sa spun, daca sunt intrebat cu insistenta, ca am 42 de ani. Asa ca n-ai gresit prea mult ;) Desigur, exista si o varsta avansata de sursele internetului. Dar cine mai crede azi internetul ?? :) ) Glumesc, desigur. Ceea ce vreau sa repet este faptul ca, cel putin in cazul meu, varsta chiar nu conteaza. N-am nici un merit, o spun cu toata modestia, asa a fost sa fie. Ceea ce faci tu e foarte frumos: traiesti intr-o tara minunata si vorbesti cu onestitate despre ea. Nu e nici o … inginerie aici. E dovada unui exceptional bun simt.

  11. viorica July 5, 2010 at 5:49 pm #

    Foarte frumos scris si bine motivat, articolul din revista “Cultura”, dedicat de catre criticul literar George Neagoe, romanului tau “Ambasadorul”.

  12. Mihai July 5, 2010 at 6:39 pm #

    @viorica: Da, o reala surpriza. O cronica literara foarte bine documentata, exceptional scrisa, care m-a bucurat, cu-atat mai mult cu cat este vorba despre tanara generatie de critici literari.

Leave a Reply

CommentLuv badge