La mulţi ani Lumi-Delia, Viori, Vivi, Miru-Delia, de Florii! La mulţi ani tuturor celor care astăzi, odată cu intrarea Domnului Iisus în Ierusalim, îşi sărbătoresc ziua numelui! Un gând luminos către Mami şi Tati!
A fost o seară cu prieteni buni, cu tineri mai ales, dar şi cu maturi care nu şi-au pierdut tinereţea prin labirintul înnebunitor al zilelor şi nopţilor de vremuri triste pe care le trăim şi pe care din ce în ce mai puţin le înţelegem, dar le acceptăm cu resemnarea dintotdeauna a românului. A fost un vis despre cum ar fi fost dacă aş fi cântat la pian, la vioară sau la chitară; un vis despre alt vis al unor Corăbii Phoenix de demult pe care le-am incendiat la un cenaclu literar şi despre o grădină Zen cu pietricele de râu cu un iaz în mijlocul ei, iar în mijlocul iazului, un foc plutitor. S-au desenat astfel din memoria viselor, cu pensule fine şi tuşuri colorate : pământul, apa, aerul şi focul. A fost şi un film despre mine, dăruit cu emoţie de Mihai Vasile şi primit cu lacrimi de către spectatorii care se regăseau în memoria viselor pe care le credeam doar ale mele. Şi le-am spus spre final cam aşa: “Vă dau doua veşti. Una buna şi una tristă. Vestea tristă este ca veţi uita seara aceasta. Vestea bună este visul ei îl veţi lua cu voi.” 
Mulţumiri speciale: Mihai Vasile (regizor), Emanuela Geamănu (pian), Cezar Ouatu (contratenor), Vlad Stoicescu (compozitor), Monica Soare (design), Delia Vlad (haiku), Cristina Toma (foto), Emilia Drăgoi, Mihai Gheorghe (video si foto), tuturor spectatorilor prezenţi, studenţilor mei de la workshop-ul “Atelierul de sunete”, prietenilor apropiaţi Bogdan Stoicescu (scriitor şi jurnalist), Valter Paraschivescu (pictor), Cătălin Apostol (regizor de film).
Pentru a vizualiza imagini de la acest frumos happening art, apăsaţi pe
Felicitari Mihai! Cred ca a fost o seara exceptionala in care te-ai simtit minuat. N-ar fi rau, daca ai, sa pui si cateva fragmente video ca sa putem intra si noi in visul descris de tine…
minunate zile si atita putere sa te daruiesti unui scop asa de nobil, cel de a aduce bucurie altora! si desigur si tie, ca ma gindesc ca trebuie sa fie asa de frumos, sa stii ca o sala intreaga a venit pt. tine!!!poze graitoare, sint sigura ca o parte din vis a fost luat de fiecare in parte acasa!
@Catalina: Multumesc mult. De-ndata ce o sa primesc materialul filmat, iau un mic fragment si-l postez, promit.
@vergi: Iti spun cu cea mai mare sinceritate ca acest fel de public il consider ca un grup maaare de prieteni, asa ca nu a fost un spectacol propriu-zis pentru ei, ci mai curand un fel de confesiune, la care am simtit o rezonanta greu de descris in cuvinte. Nu le-am cantat ca un solist (pt. ca nu sunt) ci am visat ca le cant si cred ca in vis intotdeauna muzica e mai frumoasa decat in realitate
XD Felicitari domnule profesor, foarte frumoasa seara, am plecat acasa asa… parca plina de energie si am simtit nevoia sa impartasesc si altora din momentele frumoase ale acelei seri ^^. Dupa cum ati spus si dumneavoastra ”Vestea bună este ca visul ei îl veţi lua cu voi” .
Inca o data felicitari XD !
@Monica: Voi ati avut un moment foarte frumos, zen, oarecum ezoteric
… Chiar daca in primul moment mai nimeni nu a inteles ce vrem, apoi totul s-a limpezit, desigur in… vis 
Va multumesc si eu, si va felicit, la randul meu…
multumesc pentru telefon si felicitari! o seara frumoasa cu invitati de seama! si la mai mare!
.-= luminitza´s last blog ..on revienne toujours aux premiers amours =-.
Seara a fost incredibila, ca un vis frumos, din care te trezesti brusc… cu parerea de rau ca nu ai visat mai mult! Felicitari!
imi imaginez atmosfera din pozele postate. bravo!
tu chiar faci de toate? canti la diverse intrumente, scrii, fotografiezi…
.-= literelibere´s last blog ..Despre singurătate =-.
@luminitza: Multumesc mult, invitatii mei au fost minunati, intr-adevar
@genius: Si eu cred ca a fost un vis frumos dar mai cred ca fiecare dintre cei prezenti il va continua, imbogatindu-l cu si mai mult frumos
@literelibere: Nu fac chiar de toate, desi mi-ar placea sa stiu sa fac tot felul de lucruri interesante. De exemplu nu stiu sa dansez (clasic vorbind), nu stiu sa pilotez avioane, nu stiu sa scriu si nici sa spun poezii. Nu sunt, cu alte cuvinte, perfect : ))… In schimb ma bucur pentru fiecare clipa in care realizez ca mi s-a daruit ceva. Si-atunci incerc si eu sa-nvat, la randul meu, sa daruiesc
Marturisesc ca mi-au dat lacrimile de emotii,privind pozele postate în acordurile Baladei.Mi se parea ca eram si eu prezenta în sala si “visam” frumos alaturi de toti cei prezenti.Multumesc deci pentru minunata seara “de vis” pe care ne-ai oferit-o si noua,cititorilor blogului tau si, FELICITARI!
@Viorica: Multumesc mult. Am ales Balada de Ciprian Porumbescu pentru ca pe masura ce trece timpul, imi dau seama din ce in ce mai mult ca ea este poate cea mai reprezentativa lucrare muzicala romaneasca, alaturi de cele doua rapsodii enesciene. Ma bucur ca mi-am luat curajul sa o cant si ca toti cei prezenti au simtit acest lucru.
Visul ca mesager al realului de dincolo de real. Sa visezi frumos pentru tine. Sa te sarbatoresti visand in vis.Sa te bucuri de visele celorlalti. Sa te trezesti ca e adevarat. A fi sau a nu fi. A fi. Ave, Nichita!
Superb, filmuletul!
Seara a fost intr-adevar minunata! Vad si poze cu baiatul si baietelul despre care povesteam aici:
http://idealuri.blogspot.com/2010/03/stare-postare.html
Felicitari!!!
@Yfmami Jasond: Bine zici! Ma bucur ca ai prins realul visului si sper ca memoria lui sa vina in real cu o frumusete de vis. P.S. A propos de vis, visam demult un astfel de film si uite cum mi l-a daruit bunul meu prieten,tocmai acum,la povestea despre memoria viselor
@Cristina: Multumesc mult, Cris. Ce poveste tulburator de frumoasa ai scris pe blogul tau!