Din când în când am scris aici pe blog câte ceva despre arta fotografică. De ce? Pentru că în continuare sunt fascinat de forţa de expresivitate şi de mesaj a acestei arte. Poate şi pentru că o bună bucată de timp am fost profesor de fotografie la Palatul Culturii din Ploieşti (prin anii ’80), am expus fotografii la Galeriile AAF din str. Brezoianu din Bucureşti, la Sala Dalles din Bucureşti, la Cluj, prin Polonia, prin Franţa, Italia sau Brazilia (unde desigur doar fotografiile au plecat, nu şi eu, care aveam “arestat” paşaportul la drăguţa noastră de securitate cea de toate zilele şi chiar de toate nopţile) şi am organizat împreună cu David Friedmann, ilustrul artist fotograf, două saloane naţionale de fotografie: ESEF (eseu fotografic) şi Fotoart. Acum predau nu doar estetica şi pianul, ci şi procesarea computerizată a imaginii la mine la liceu şi încerc să le explic elevilor pasionaţi de fotografie care este diferenţa dintre o poză şi o fotografie. Pe unii dintre ei, foarte talentaţi, îi încurajez; pe alţii, oportunişti şi cârcotaşi, dimpotrivă. Celor dintâi le facilitez organizarea unor expoziţii de grup sau personale şi participarea la concursuri. Pe cei din urmă îi las la urmă. Că aşa e viaţa. Mai demult am scris despre Anselm Adams. M-am gândit să continui să postez din când în când imagini sau mici filme despre cei de la care avem de învăţat ce este fotografia. Astăzi vom vedea cine a fost Alfred Stieglitz (de la care, eu unul, am învăţat cum se fotografiază Veneţia în sepia). Enjoy!
Pentru a vedea şi alte imagini apăsaţi pe
De la stânga la dreapta: Paul Haviland, Abraham Walkowitz, Katharine N. Rhoades, Mrs. Alfred Stieglitz, Agnes Ernst (Mrs. Eugene Meyer), Alfred Stieglitz, J.B. Kerfoot, John, Marin. Fotografia de mai sus este proprietate a familiei Walkowitz. Publicată în: Archives of American Art Journal
Notă: Imaginile sunt preluate de pe Wikipedia şi YouTube










uite ca despre Stieglitz nu stiam. in schimb stiam despre Georgia O’Keeffe, pe care o admir. acum il admir si pe sotul ei ale carui fotografii mi-au atras atentia azi. prima fotografie imi place foarte mult (banuiesc ca e Venetia).
.-= literelibere´s last blog ..Steve Reich =-.
@literelibere: Stieglitz a fotografiat inclusiv lucrarile lui Brancusi. Pentru perioada despre care vorbim (acum o suta de ani) el era de-a dreptul revolutionar (din cauza asta am si postat de ex. fotografiile cu Ellen Koeniger – nici imbracata nici nud – care sunt din … 1916).
Cândva priveam orice fotografie,ca pe o simpla transpunere pe hârtie fotografica a unei imagini.Am învatat mai târziu ce înseamna “arta fotografica”,din expozitiile cu lucrari de-ale tale de la AAF,de la Salile Dalles si mai târziu din expozitiile Luminitei,adica din lucrarile unor veritabili “artisti fotografi”.Citind articolul postat de tine azi,insotit si de imaginile fotografiilor lui Steigliz,m-am simtit ca o eleva la o ora de curs si tare m-as bucura sa ne mai predai asemenea lectii,noua,celor care vrem sa aflam mai multe despre arta fotografica.
Nu sunt surprinsa sa aflu ca nu toti elevii tai stiu sa aprecieze acest curs,asa cum nu m-a surprins niciodata în cariera mea didactica,sa constat ca un numar destul de mic de elevi din câte o clasa,parea a fi interesat de muzica simfonica.Ceilalti,care refuzau din capul locului chiar notiunea de “muzica simfonica”,chiar daca dupa o auditie muzicala le citeam pe fetze ca le-a placut lucrarea muzicala audiata,nu recunosteau acest lucru.Aici e vorba despre educatia de pâna acum,de asimilarea,(sau neasimilarea) unor cunostinte de cultura generala,iar noi,dascalii,nu putem umple nici chiar in trei sau patru ani de studiu cu unii elevi,marile lacune ale lor.
Daca însa într-o clasa ai 4,5 sau 10 elevi talentati si pasionati si care stiu sa aprecieze ce au de învatat la un asemenea curs ca al tau,e un mare câstig si pentru ei si pentru tine ca profesor.Felicitari!
@viorica: Ai ghicit “procentul” dintr-o clasa. Intr-adevar, poate doar 4 sau 5 elevi din vreo 30 sunt interesati de arta fotografica sau film. Dar asta e ok, pana la urma. Ce-ar mai fi sa ma pomenesc cu o scoala intreaga de artisti fotografi!
am sa incep asa, daca e cineva in masura sa spuna ceva despre arta fotografica, in mod precis tu esti acela! ideea a fost minunata, sincera sa fiu de acest fotograf nu am auzit. Fotografiile sint fascinante, multumesc ca ni le-ai aratat, ba ne-ai mai dat si o mica lectie!
@vergi: In istoria fotografiei, Stieglitz e chiar important. In primul rand pentru ca a fost printre cei dintai care au aratat lumii diferenta dintre poze si fotografii (cum spuneam mai sus). Si in al doilea, ca trebuie sa fii un artist autentic, pentru a pune in practica aceasta diferenta.