Pentru a vizualiza o panoramă făcută de mine la Sfinxul din Bucegi daţi clic pe linkul din stânga, dar numai dacă aveţi sau după ce instalati programul QuickTime Player. Vă mulţumesc. Enjoy! 
Am trăit azi sentimentul că mă aflu pe streaşina lumii, odată ajuns la Sfinx, la Babele şi Crucea Caraimanului. O fi el acoperişul lumii acolo, în Himalaya-Everest, dar uite că şi aici, la numai doi paşi depărtare de noi, de la vreo 2300 de metri altitudine, lumea se vede în toată splendoarea ei iar peisajele sunt cu-adevărat sublime. 
Dând laoparte avertizarea meteo (cod galben în toată ţara, adică ploi torenţiale, furtuni cu fulgere şi trăznete etc.), am urcat din Buşteni cu telecabina spre Cabana Babele şi de data asta am fost inspirat, pentru că a fost o vreme minunată, numai bună pentru drumeţii. Totuşi, ceaţa şi norii se rostogoleau cu mare viteză iar cerul a fost instabil. Până la Crucea Caraimanului am făcut cam 1 oră şi jumătate, adică fără pretenţii de “om de munte”. Ce-i drept, am fost echipat corespunzator, după cum se vede şi din poze. Muntele e nemilos cu fraierii, aşa că numai datorită acestui echipament nu am simţit nici ceaţa cea rece, nici vântul sau zăpada care mai persistă pe alocuri prin văi, chiar dacă suntem în mijlocul lui iunie. În plus, am avut sucuri, dulciuri şi piersici la mine. O călătorie cumva “iniţiatică”, pt. că ăsta a fost sentimentul cel straniu de amestec de teamă şi încântare pe care l-am încercat, învăluit în ceaţa cea densă din care, după un timp indefinit (aşadar lung), 
monumentul Crucii a răsărit pe neaşteptate ca mirajele din deşert, numite Fata Morgana, sau precum corăbiile năluci din poveştile cavalerilor medievali. În plus, absolut nimeni nu era acolo, la monument. Nu se auzeau decât rafalele de vânt care împingeau ceaţa habar nu am în ce direcţie. Am văzut pe internet fotografii făcute pe vreme frumoasă şi mă îngrozeşte ideea că aş fi putut să cad în vreun hău, în vreo prăpastie, pentru că vizibilitatea era ok la maximum 2-3 metri, de jur împrejur. Incredibil dar adevărat, e pentru prima oară că fac acest traseu spre Crucea Caraimanului, care pe perioada iernii este complet interzis. Nici de data asta nu sfătuiesc pe nimeni să încerce o astfel de “aventură”, decât dacă e vreme frumoasă, dacă e vară, dacă eşti echipat cum trebuie şi dacă eşti suficient de rezistent la efortul trecerii de la şes la altitudinea de peste 2300 de metri. Odată îndeplinite aceste condiţii, eşti răsplătit de privelişti absolut minunate.
Pentru a vedea mai multe fotografii, apăsaţi pe
excelente pozele. te invidiez (in sensul bun al cuvantului) ca ai reusit sa faci aceasta calatorie
.
Bravooooo bravissimo! La mai multe!
Extraordinare pozele!
Floricelele acelea rasarite printre pietre, completeaza un tablou de vis.Ciudat,vazind pozele si fiind la mii de khilometrii departare de tara,am sentimentul ca sint acolo.Poate pentru ca si aici,in desert am imagini chiar de la fereasrta cu muntii in general golasi,munti ce ajung la peste 3000 de metrii.Poate vom merge si anul acesta sus la Big Bear,o localitate in virf de munte ca o veritabila statiune unde e superb.Felicitari pentru curaj,esti un adevarat temerar,sint sigura ca muntele ti-a dat energie pozitiva si te-ai incarcat cu multa pofta de viata…!
La cit mai multe aventuri in mijlocul naturii!
P.S. pentru toţi vizitatorii postării “Pe streaşina lumii”: Am adăugat la începutul textului o PANORAMĂ
Tocmai pentru ca nu am facut-o niciodata, aceasta calatorie (in mod obisnuit, aproape banala) are pt mine o semnificatie aparte, prin misterul ei
@oceania: Am inteles asa cum trebuie sensul cel bun al cuvantului
@genius: Atat de full de adrenalina, de incarcata de neprevazut a fost calatoria, incat ma gandesc ca n-as mai incerca prea curand o “vitejie” de felul asta. Dar ideea de a calatori cat mai mult, sigur ca da, abia astept noi si noi locuri pe care nu le-am mai vazut
@laura: De la o secunda la alta, peisajul se schimba, datorita luminii, a norilor, a cetei. Am venit cu “bateriile” incarcate, binenteles. Dar cred ca si calatoria ta in America este minunata, sa ne trimiti poze din Big Bear
wow! ce titlu nemaipomenit! urmat de poze pe masura! minunate poze, minunate imagini! nu spun eu tot timpul ca romania e o tara minunat de frumoasa? chiar este! si cind mai are si scriitori si fotografi ca tine, e o combinatie perfecta!! la cit mai multe poze, poate prin tine descopera si cine ar trebui ca romania merita sa redevina tara turistica , care a fost cindva! ca are de toate , de la munti , dealuri, cimpii la mare si delta!ce tara mai are atitea minunatii?
Minunate poze,dar ma ia cu frig cand ma gandesc in ce conditii meteo au fost facute!!!
P.S.N-am reusit sa vad panorama.Poate la computerul meu de acasa.Abia astept!
am facut intoarcera in timp la pozele cu saint bernardul, cand ma caratzi in rucksac tu si lucia.au trecut peste 30 de ani!
frumoasa imagini.de data asta color..
.-= luminitza´s last blog ..parc floral de paris =-.
@vergi: Multumesc mult pt aprecieri, “Romania este o tara frumoasa”, cat de trist e ca uneori iti vine sa dai dreptate continuarii “pacat ca e locuita”
.
Numai ca nu il puteai fotografia decat contra sumei de 4 euro! Asta e economia de piata. Imi amintesc si eu cu drag de pozele facute atunci, demult, cand erati atat de mici 
@viori: Inca nu stiu cum sa rezolv o mica problema tehnica legata de vizualizarea panoramelor, dar o vei vedea cu siguranta acasa, pt ca tu ai instalat in computer programul necesar, QuickTime Player. Si pe mine ma ia cu frig cand rememorez totul
@luminitza: Poate n-o sa crezi, dar prima fiinta intalnita la Babele a fost un … Saint Bernard
Ura!Am reusit sa vad excelenta si impresionanta panorama.Superb!!!
@viorica: Ma bucur ca ai vazut-o
Faine faine pozele, bine ca nu si-a facut aparitia vreun urs, mai ales ca se inmultesc numarul de persoane atacate in special zona Babele(proprie experientza)
@sandy: Ai dreptate cu ursii, n-as mai repeta figura asta vreodata, adica sa ma aventurez spre Crucea Caraimanului pe o ceata atat de densa (cum ziceam, vizibilitatea era aproape zero!)
imaginar din “vise”, cele …reale, lumina si intunerEcul sunt tot “insule”/motiv romanesc, de!
@viorica raduta: Frumos spus si scris!… Ma bucur ca ai ajuns aici la mine pe blog