Cum vor arata computerele peste 10 ani? Dar peste 30? Dar peste 50? Mă opresc aici cu numărul anilor (adică la istoria “imediată” a omenirii) în mica mea provocare de a vă da cu părerea la viitorul computerelor. În ceea ce mă priveşte, imi amintesc zâmbind cu îngăduinţă de “profeţiile” mele din anii ’78-’80 legate de vizualizarea imaginilor cu ajutorul cristalelor lichide (deci, înlocuirea filmului foto şi a suportului de hârtie, ceea ce era pe-atunci o adevărată “blasfemie”). 
La vremea respectivă aveam un ceas cu cristale lichide (abia apăruseră la noi) şi priveam fascinat cum “pulsau” secundele pe display. Şi uite cum, acum, scriu în faţa unui LCD, aşa cum desigur şi voi o faceţi, zilnic! (şi au trecut “doar” 30 de ani de la “revoluţia” imaginată de mine). O idee revoluţionară pare a fi construcţia unor computere cuantice. Dar sunt multe probleme privind corectarea erorilor, decoerenţa şi arhitectura propriu-zisa. Altă idee seducătoare este manevrarea computerului fără a fi atins. Va trece în istorie revoluţia siliciului şi vor fi explorate resursele bilogice, în domeniul microprocesoarelor? “In urmatorii 20 de ani va avea loc o revolutie stiintifica fara precedent; care va schimba pentru totdeauna stiinta si lumea”, spunea Stephen Emmott, directorul programului stiintific al Microsoft, si, mai cu seama seful proiectului “Science 2020″, bazat pe un “trust de creiere” care a trasat viitorul stiintei “viitorului” (si al celui de dupa el) si care a fost prezentat la Milano in urma cu o saptamana, noteaza ziarul Corriere della Sera. Potrivit cercetatorului Stephen Emmot, revolutia va consta in intersectarea tot mai mare intre informatica si celelalte stiinte, indeosebi cele biologice. “Ne aflam deja pe o pozitie foarte buna in ce priveste punerea la punct a unor modele care ne vor permite sa intelegem pe deplin organizarea celulelor sau a unor sisteme cum este cel imunitar. In esenta, vom vedea biologia dintr-un nou unghi: computerele au caracteristici similare cu cele ale celulelor. Ca si software-ul, celulele influenteaza si programeaza alte comportamente. 
Toate computerele au totodata o structura si functii de baza asemanatoare, dar pot efectua o gama vasta de activitati si, exact ca si celulele, au o structura de baza similara dar isi pot exercita rolul lor in medii radical diferite.” Cu alte cuvinte, în viitorul nu prea îndepărtat, vom avea grijă să nu uităm să-i lăsăm de mâncare computerului când plecăm de-acasă, aşa cum o facem, de pildă, cu peştii din acvariu? 
Surse de documentare: www.yuppy.ro, www.stiinta.info, www.descopera.ro
Inseamna ca nu o sa imi iau calc din ala, ca eu oricum sunt conservatoare din fire
, adica, sa port pe langa calc si cutia cu mancare…. pai, daca o sa ma comport cu un comp cum se poarta parintii cu bebei, conform traditiei, compu o sa imi aduca la batranetze o canutza de apa . 
ps: fain articol!
Pentru mine functionarea computerelor reprezinta un maaaare mister asa cum functioneaza acum,daramite sa mi le inchipui cum va fi peste cativa ani!Fantastic subiect!
ha, ha sa fie doar intrebarea asta! eu mereu ma intreb legat de orice, cum ar arata stiu eu peste citi ani!! mai ales pe autostrada ma tot gindesc, oare cine va trece pe locul asta ( adica pe unde trecem noi zilnic ) intr-o suta de ani, tot cineva grabit la servici sau nici nu vor mai exista masini, fiecare isi va avea un aparat de zburat personal! cit despre computer ele vor fi in continuare viitorul.
Prea mult pentru mine!
Pentru copiii si nepotii nostri da.Dar cite alte cele nu vor evalua si noi,generatia noastra nu le vom mai apuca!
@genius: Tare de tot faza cu canutza de apa
@viorica: A, pai in realitate computerele nici nu functioneaza, e ceva imaginar, hahaha! P.S. Cine poate afirma ca stie cu-adevarat cum finctioneaza un computer, in afara de un cibernetician?
@vergi: Cred ca in viitor nu numai ca se va zbura la joasa inaltime (probabil o jumatate de metru) la servici cu un vehicul personal, dar va fi programat total prin computer si satelit acest “zbor”, in functie de distanta, locul unde trebuie sa ajungi si obstacolele intalnite accidental. Deci nici macar nu vei mai conduce tu vehicolul ci el va merge absolut singur. Eu asa cred.
@laura: Numai maine nu-i poimaine. Vom apuca si noi tot felul de noutati in domeniu, poate chiar si ceea ce i-am scris lui Vergi
pe mine ma fascineaza viitorul. imi pare asa de rau ca nu voi apuca sa vad ce va fi peste 100 de ani:)
Oceania a scris pe blogul său Psihiatria estetică
@oceania: Sa ne gandim: peste 100 de ani vom avea cu totii, asa, generic vorbind, o suta si “ceva” de ani (sigur, “ceva”-ul asta inseamna pentru unii o cifra mai mica, pentru altii o cifra mai mare, ca asa-i in viata)… Crezi ca ne vom bucura mai putin, numai pentru ca unii vor avea cu “cateva” decenii mai putin decat noi
? Trecand peste gluma, iti inteleg pe deplin tristetea ca nu vom putea vedea ce se va intampla peste un secol, doua sau chiar peste o mie de ani 
Tocmai de-aceea am pus problema unui viitor cat de cat mai apropiat, adica peste vreo 10, 20 sau 30 de ani…
Ooo, ce subiect, mi-ai adus aminte de inventia mea nescrisa (mai tii minte, da?). Nu o impartasesc aici, pentru ca am in gand sa o postez la mine pe blog in plenitudinea ei… P.S. S-a inventat vehiculul zburator, costa cam 500.000 Euro, dupa ultimele informatii pe care le aveam cam acum doua luni.
Cristina a scris pe blogul său Cursuri despre relatia de cuplu
@cristina: Evident ca nu voi scrie nici un cuvant despre inventia ta nescrisa
Ca sa vezi, s-a inventat vehiculul zburator. Hm, daca apelau la mine, il vindeam la cel putin jumatate! Numai ca n-au apelat, fir-ar sa fie! 
Astept cu nerabdare computerele cuantice
.
@ -X: Hm, problema nr. 1 ramane decoerenta. Asta trebuie corectat in viitor si la asta lucreaza inclusiv Microsoft in prezent. Citind cate ceva in domeniul viitorului computerelor cuantice (pentru ca si pe mine ma pasioneaza subiectul), uite ce-am aflat despre decoerenta: e vorba despre tendinta sistemului cuantic de a se relaxa dintr-o stare cuantică data către o stare incoerentă, datorată interacţiunii cu mediul înconjurător. Aceste interactiuni între mediul înconjurător şi qubiti sunt inevitabile şi conduc la compromiterea informaţiei stocate în computerul cuantic. Asa apar erorile in calcul. Acum 11 ani s-a reuşit să se împrăştie un singur bit de informaţie cuantică (qubit) pe trei spini nucleari din fiecare moleculă dintr-o soluţie lichidă de alanină sau tricloroetilenă, folosindu-se rezonanţa magnetică nucleară (RMN). Experimentul este foarte semnificativ pentru că informaţia împrăştiată e mai greu de corupt. Mecanica cuantică ne spune că masurarea directă a stării unui qubit distruge superpozitia stărilor în care există, forţându-l să devină ori 0 ori 1. Tehnica imprastierii informaţiei permite cercetatorilor să se folosească de acea expresie sceptica a lui Einstein, quantum entanglement (“incurcatura cuantica”) pentru a studia interactiunea între stări, ca o metodă indirecta de a analiza informaţia cuantică. S-au comparat spinii pentru a verifica dacă au apărut noi diferenţe între ei fără să citească informaţia în sine. Prin această tehnică s-au detectat si s-au rezolvat erorile apărute în coerenţa de fază a unui qubit, si s-a putut mentine un nivel mai înalt de coerentă în sistemul cuantic. Dar, dupa ce vor fi depasite aceste bariere, computerele cuantice vor revolutiona lumea, sunt convins. Iti dai, seama, simplificand discutia, ar fi vorba despre computere care ar prelucra informatii cu viteza … luminii
Nu pot sa-mi inchipui in ce fel vor arata ele, din punct de vedere geometric, al greutatii, al flexibilitatii …
Crezi ca e posibil sa se ajunga la ecrane flexibile gen ‘musama’, capabile sa fie rulate ai derulate ?!
@-X: Nu numai ca se vor putea rula, dar daca te vei plictisi de ele, le vei putea mototoli si le vei putea arunca la cosh