Când am patinat ultima oară? Exact în intervalul 16-22 decembrie 1989, adică atunci când fierbea mocnit revoluţia şi numai radio Europa Liberă era mesagerul nevăzut al ştirilor sângeroase de la Timişoara. Vreau să spun prin aceasta că nu am avut vocaţie de revoluţionar, nu am fost un dizident, deşi am fost urmarit de securitate şi dosarul meu e cu siguranţă doldora de porcării debitate de informatorii epocii. Eram trist, deprimat, furios, din cauza frigului din casele romanilor si a lipsei hranei. Patrulele de pe aleile Parcului Victoria din Ploieşti erau formate din câte un miliţian, un soldat şi un membru al gărzilor patriotice. Zâmbeau stingherri când sfătuiau câte un grup de tineri să se risipească, aşa cum primiseră ordin de la mai marii lor. Dar la patinoar nu era revoluţie. Din fericire, erau doar oameni care încercau să scape de tristeţe, patinând.
Am cam uitat să patinez, din cauza tehnicii schiului. Pe bune, chiar e ceva greu de controlat, altfel se fac slalomurile la schi, altfel se iau curbele largi sau se fac piruete la patinaj. Am patinat însă cu bucurie, n-am luat decat o singură căzătură, ce-i drept, spectaculoasă, pentru că prinsesem curaj şi desigur mare viteză. Aveam deja o lovitură la tibia piciorului drept (încasată domestic, stupid, împiedicându-mă de un scăunel din dormitor), de ce să nu beneficiez şi de durerea uneia la şoldul stâng? 
Nu sfătuiesc pe nimeni să practice sporturi de iarnă, dacă nu-şi asumă pe deplin riscul unor căzături, mai mult sau mai puţin “artistice”. Dar, repet, dincolo de aceste inerente primejdii, e o maaaare (şi copilărească) bucurie! Greu de descris! 
Felicitari pentru inaugurarea patinelor, pe care iti doresc sa stai cat mai multe ore! Da numa’ in picioare sa fie, si cu ele intregi, ca mie nu mi-a iesit figura de fiecare data si e cam dureros! Paaaaaaaaaaaaatiiiiiiiiiineeeeeeeeee!
bravo!!!ceva mai frumos decit patinajul iarna este ma gindesc doar schiul, sau amindoua sint la fel de frumoase. Mie mi-a parut rau de cind ma stiu, ca nu stiu nici sa patinez si nici sa schiez si asta ca fosta nevasta de monitor de schi sau poate tocmai de aia!nici azi nu o sa inteleg , ce gaseau femeile asa fascinant la un monitor de schi, dar nici macar eu ca nevasta nu ma puteam apropia de lazi, erau ca niste leoice!cu patinajul am mai facut o tentativa la radauti si a fost o greseala de tactica, adica si raducu si mircea mi-au promis, ca daca imi pun patinele in picioare, ma duc ei pe ghiata si ma tin, pina am curaj sa ramin singura. Asa au si facut si cind am ajuns in mijlocul patinoarului si-au facut un semn si au disparut de linga mine!! eu am ales solutia cea mai sigura, m-am asezat pe ghiata si am asteptat sa le fie mila de mine si sa ma recupereze!!si cu asta atit a fost cu patinatul!! tu insa patinai bine, o sa fi cit de curind in forma, totusi grija mare! multa bucurie la fiecare iesire pe ghiata!
Cu patinajul nu e ca si mersul cu bicicleta?Oricum,cred ca te-ai descurcat foarte bine sau macar ai”pozat”foarte convingator,mai ales in prima poza in care pari a te pregati pentru o tripla intoarcere la 360 de grade!
Faine poze,Marius Negrea cred ca te-ar invidia daca te-ar vedea…ha,ha.Am glumit.Ma bucur ca te menti in forma,facind miscare fie si pe patine.Arati bine!
Citeam de curand un articol despre patinoarul din Ploiesti, urmat de comentarii foarte urate la adresa celor de la intrare (care “baga” pe cine vor ei pe gratis), ca sunt tigani, ca muzica e tare, eventual manele, ca patinele de inchiriat sunt proaste, ca bidepa beau in loc sa fie cu pchii pe clienti, ca patinezi de parca ai sta la coada la paine… Mai frate, zau daca mi-ar pasa de toate astea. Stiu ce inseamna patinaj in Ploiesti si cred ca tiganismele ce se manifesta cu ardoare acolo isi au farmecul lor. Daca vreau patinoar de lux, caut in alta parte, nu? Mie imi placea la patinoar cand eram mici ca mancam seminte si scuipam pe jos. Contrar articolului amintit, in pozele tale pare a fi liniste si pustiu. Felicitari pentru noul hobby si sa te tii de el!
am prins un patinoar “de lux” cum zice cris, in inima muntzilor elvetzieni, fara nimeni la intrare, sa taie bilete, la unu noaptea!si am patinat, ca-n vise patru oameni: eu, antoine, sora lui geamana si prietenul ei.deci numai noi.asta da lux! fiindca ma intrebi cand am patinat ultima oara!si nu, n-am luat nici o cazatura.ah, si prietenul gemenei lucra sezonier la inchirieri costume de ski si patine:-)ce poate fii mai frumos?
luminitza a scris pe blogul său desene de primavara
@genius: Ca sa fim sinceri, la ce cazaturi luau “profesionistii” de-acolo, de pe patinoar, bushitura mea cred ca a parut un fleac. Pe de alta parte, dupa o ora si un sfert de , era clar ca trebuie sa si cad, totusi
Cum, necum, macar o data la doua saptamani, tot merita sa patinezi, iarna, pentru ca ai senzatia ca plutesti pe gheata, fara nici un efort. Iar daca nu te ambitionezi sa faci “figuri” (cazul meu, hahaha), riscurile sa cazi sunt defapt minime.
@vergi: Nu exista limite de varsta la sporturile practicate din placere, eu imi amintesc atat la schi la Predeal cat si pe gheata la patinoar de niste barbati trecuti de 70 de ani care erau de invidiat pentru felul lor de a fi atat de sprinteni ca sa zic asa. Tu esti de-a dreptul tanara fata de acele persoane, asa ca n-ar fi tarziu sa inveti sa patinezi, numai sa vrei
@viorica: Ai sa razi, dar chiar asta faceam, o rotire de 360 de grade, numai ca facuta “cu incetinitorul” cum se zice
@laura: Privind pozele, pe care le-am facut cu telefonul mobil (ca un adevarat profesionist in ale fotografiei, binenteles ca nu aveam Nikonul la mine, hahaha) as zice ca incet incet imi revin in forma, desi sedentarismul din ultimii ani isi scam pune cuvantul, la greu, crede-ma. Poate si asta e unul dintre motivele pentru care ii sfatuiesc pe toti prietenii mei sa faca sport, fie iarna fie vara
@cristina: Nu mi s-a parut sa fi fost tiganie la Sala Sporturilor in Ploiesti – uite, iti marturisesc ca nici macar nu m-am gandit ca ar putea fi – pentru ca era ora 10 seara si cei de pe gheata erau cu totii ok, adica erau draguti, plini de viata, veseli, civilizati. Nu era lume multa fiind ultima serie, cred ca ramasesem cel mult 7 sau 8 persoana spre final. Probabil ca la ore de varf e multa aglomeratie si atunci o fi lumea mai pestrita. Am fost si la patinoarul din Cismigiu cu o seara inainte, pe la 12 noaptea, dar din pacate nu era deschis. Si acolo e frumos, au dimineata chiar doua ore gratuit.
@lumi: Si eu cred ca cel mai bine e sa patinezi noaptea, tocmai pentru ca nu e aglomeratie. Aici la Ploiesti mie mi s-a parut frumos, curat. Dar imi imaginez cam cum e un patinoar in Elvetia, care are traditie in sporturile de iarna. Probabil ca e ceva de vis
P.S. Am uitat sa zic ca m-am ales binenteles si cu o febra musculara, asa ca sa-mi rad de-a binelea de lipsa mea de antrenament…
Dar parca e ceva mai usoara decat dupa primele partii de la schi.
Ai grija totusi cu cazaturile. Nu-s deloc “faine”, mai ales daca prinzi viteza. Sa-ti treaca repede durerea de la sold!
katja a scris pe blogul său Participare 100%
@katja: M-am convins pe propria piele ca e bine sa raman la faza de “amator” nu de “profesionist” (hahaha, chiar nu era cazul sa zic asta!) asa ca voi patina mai cuminte in viitor. Din fericire, mi-a trecut durerea de la sold, asa ca abia astept un alt weekend (probabil seara tarziu, cand e mai putin aglomerat) sa mergem sa patinam din nou.