Comments on: Baletul

By: Mihai

Mihai — Wed, 08 Oct 2008 23:19:14 +0000

@vergi: Nici nu se tragea bine cortina dupa incheierea spectacolului, ca toti interpretii sareau pe decor si luau cu mare bucurie covrigii, turta dulce sau merele agatate de casuta vrajitoarei! Hahaha! Si nu de putine ori, pentru ca aplauzele continuau, cortina se ridica din nou si spectatorii ne surprindeau in postura de “hoti” de dulciuri

By: vergi

vergi — Wed, 08 Oct 2008 19:53:57 +0000

ai dreptate, asa se numea piesa si orasul era captusit de afise si eu tare mindra, ca juca si tati!ca sa nu spun , ce mare bucurie era cind se juca Hänsel si Gretl, ca tati a facut ce a facut si i-a convins pe cei de la sindicat, ca daca tot se vorbeste atita de realismul socialist, nu e frumos ca o coliba in padure sa fie doar desenata cu turta dulce si cirnati!!! asa ca la fiecare spectacol se punea pe casuta turta dulce adevarata, iti dai seama, ce bucurie la desfacerea decorului si cu cita sirguinta ajutam mai ales noi copiii?

By: Mihai

Mihai — Wed, 08 Oct 2008 19:24:18 +0000

@vergi: Uite cate detalii ai despre peroada de-atunci, ma bucur tare mult ca le si scrii. Cred ca piesa se numea Floricica purpurie, tati avea textul dactilografiat, cu rolul lui subliniat etc. Neaparat o sa scriu despre toate astea o carte candva (un fel de continuare la “Visul de iarna al Isabellei”) si cred ca fiecare cuvant spus de tine are o imensa valoare documentara – dar si afectiv-emotionala

By: vergi

vergi — Wed, 08 Oct 2008 12:00:34 +0000

a fost fenomenal si eram foarte mindra, ca aveam voie sa dansez! Valkay era pe vremea aceea cel mai bun prim balerin din oras si sa lucrezi sub indrumarea tatalui sau era chiar un eveniment. Ca sa nu spun , ce costume minunate aveam, parca vad si azi rochitele de voal alb si minecutele din saten alb! pluteam asa de diafan in minunatul decor din padurea de basm!au fost foarte scurte vremurile acelea, in care munca culturala era chiar luata in serios. De corpul de balet al intreprinderii de tramvaie se ocupa un gigant ca Valkay, la grupa de teatru era regizor un actor, Ion Olaru, ca sa nu spun, ca o piesa , nu mai stiu care, s-a jucat chiar pe scena teatrului din Timisoara.Tati era sufletul miscarii artistice a intreprinderii si a muncit cu multa dragoste si pasiune, sa si iasa ceva din munca asta. In fiecare sfirsit de saptamina se faceau deplasari prin satele din jurul orasului dar si la Buzias ,Banloc sau Herculane, salile erau pline , lumea entuziasmata , ca sa nu spun, ca de fiecare data era pe afis si un nume sonor!pe o asemenea scena insa s-a terminat visul meu de a deveni actrita, si asta dupa ce am uitat primele versuri de la El-Zorab si am fugit plingind de pe scena!eram in clasa a 5a!! si nu a ajutat nici macar faptul ca cunoscutul pe vremea aia cintaret de muzica populara, Buibas mi-a sarutat mina si a spus, arta cere sacrificii, mica domnisoara!!!cred, ca a fost prima data, cind mi-a sarutat un barbat mina!!

By: Mihai

Mihai — Tue, 07 Oct 2008 21:34:45 +0000

@vergi: Ai fost si in corpul de balet pentru piesa Hansel si Grettel. Cum iti amintesti de perioada aia, ca eu unul eram in rolul pisicii vrajitoarei ? Tin minte muzica de acordeon a tatalui lui Francisc Valkay, marele balerin ( il chema Renee pe batran?), canta ceva din Strauss…

By: vergi

vergi — Tue, 07 Oct 2008 19:06:43 +0000

baletul m-a fascinat de cind ma stiu, as putea sa ma uit ore intregi la cum plutesc acele fete si acei baieti minunati. M-a fascinat asa de tare, incit intr-o vreme in care banii abia ajungeau de o piine, l-am convins pe tati sa imi plateasca ore de balet la opera, se facuse o grupa de incepatori si mergeau multe colege ale mele. Eram deja in clasa a 8 a, cam tirziu sa se mai prinda ceva, dansam totusi cu patima si … recunosc acum , fara talent, pina m-au dat afara! tocmai cind se alegeau dintre fetele din grupa lebedele mici pt. marele spectacol cu Lacul lebedelor!de ciuda m-am apucat de canotaj, unde am stralucit dar sufletul mi-a ramas pe scena!

By: Mihai

Mihai — Tue, 07 Oct 2008 18:38:03 +0000

@genius: Merita sa fie vazute si clipurile care urmeaza, atat din trilulilu.com cat si din YouTube. Frumos de tot! P.S. Ce curios! In clipa asta se pare ca am depasit recordul de vizitatori. Acum sunt 57!, dar comentatori numai … 2. Pura intamplare, oboseala, sau tema o fi de vina?

By: genius

genius — Tue, 07 Oct 2008 17:06:18 +0000

Sunt minunate fragmentele puse de tine aici, in cel din Lacul lebedelor e o portiune unde chiar m-am uitat ca hipnotizata, aveam sentimentul ca baleria e ca un fulg, sau o papusa fina de portzelan gata gata sa se sparga daca nu era supravegheata atent. Frumos!

By: Mihai

Mihai — Tue, 07 Oct 2008 06:08:31 +0000

@viorica: Atat Prokofiev cat si Ceaikovski sunt printre preferatii mei (il adaug si pe Rahmaninov). Si pentru mine baletul este conditionat de calitatea coregrafiei (a conceptiei regizorale a spectacoluluui) si maiestria interpretilor. Din fericire, cei care practica baletul clasic sunt in general oameni extrem de pasionati de arta aceasta si spectacolele merita sa fie vazute. Dimpotriva, la opera am putut vedea spectacole jalnice, cu interpreti sub orice critica si realizarea spectacolului de asemenea (ma refer acum punctual la niste spectacole de la Timisoara, de mai demult) Nu stiu daca ai observat, dupa ce se termina clipurile propuse de mine, poti vedea si alte secvente tot de-acolo. Merita sa le vezi

By: viorica

viorica — Tue, 07 Oct 2008 05:59:22 +0000

Intre un spectacol de balet si unul de opera,aleg intotdeauna baletul,cu conditia desigur,sa fie o distributie exceptionala.Intre baletul clasic si cel modern,il prefer pe cel clasic din cauza muzicii care e mai apropiata de sufletul meu si a dansului in sine,pe care atat de frumos il definesti la sfarsitul articolului de azi.
Felicitari pentru text si alegerea celor doua minunate fragmente din baletele care-mi plac atat de mult.M-ai ajutat sa-mi incep frumos ziua.Multumesc!