Pe 23 septembrie ziua va fi egală cu noaptea. Începe toamna. Energiile yin şi yang vor fi egale ca intensitate. Acesta este momentul în care ne pregătim să evaluăm ceea ce am acumulat material, energetic şi spiritual peste an şi facem mai mult loc manifestărilor sensibile din noi. Devenim “mai artişti”, ca să zic aşa. Probabil că nu întîmplător acum îşi deschid stagiunile teatrele, filarmonicile şi muzeele. Toamna este şi anotimpul preferat al meditaţiilor poetice. N-o să citez din Bacovia sau din vreun mare poet autohton. Citatul de mai jos are în sine un fel de muzică cu accente când aspre, când duioase, care te fac să pricepi de ce lied-ul a fost inventat de germani.
Wer jetzt kein Haus hat, baut sich keines mehr.
Wer jetzt allein ist, wird es lange bleiben,
wird wachen, lesen, lange Briefe schreiben
und wird in den Alleen hin und her
unruhig wandern, wenn die Blätter treiben.
Cine-acuma casă n-are, nu-şi va mai clădi vreuna.
Cine-acuma singur e, tot astfel multă vreme fi-va,
va sta de veghe, va scrie, va citi lungi scrisori;
pe alei, încoace şi-n colo
neliniştit va hoinări, cât timp cădea-vor frunzele.
Rainer Maria Rilke (traducere liberă – sursă: Wikipedia)
Notă: Fotografiile sunt făcute în drum spre Cheia la baraj şi la Slănic – Grota Miresei
Toamna se numara bobocii, bubulinele, “se duc flori si randunele si ne pare rau de ele”, parca asa era!
Toamna e cel-mai-greu-de-trecut anotimp, e anotimpul cand schimb anii, schimbam hainele subtiri cu ‘alea groase, ne mai ia cate o raceala, sau ne lasa, pe mine ma cam iubeste raceala asta, de vreo luna si ceva…
Tot toamna trag linie si vad: a meritat sa imi consum nervii pentru X sau Y, pentru cutare sau cutare lucru, ca daca la mine scadentza e toamna fac si asta, deh… Si cu fiecare toamna imi spun ca pana la anu’ nu o sa mai las pe nimeni sa ma subaprecieze, dar mai ales, ca o sa traiesc frumos, fara interferente, de orice natura, pe lungimile mele de unda, care pot fi usor receptionate, dar numai cu sufletul deschis!
de doua ori bravo! o data ptc. ai fost trendy cu tema, azi s-a vorbit doar de prima zi de toamna de miine si apoi, ca te-ai oprit tocmai la Rilke!! unul din dragii mei poeti, pe care l-am neglijat atita vreme si ma faci, sa il descopar din nou! chiar asa, a venit toamna, putem sa o oprim? macar e frumoasa , colorata si daca nu ploua un anotimp minunat! la noi incepe cu octombrie de aur, care nu s-a dezmintit niciodata!m-au bucurat si pozele, eu cind ma gindesc la toaman, vad exact culorile din ele! ca o persoana care nevetez zilnic pe autostrada cam 100 km pot spune, ca urmaresc, cum se schimba natura de la o zi la alta si asa cum se intimpla si in viata, azi e frumos si colorat totul, cum numai natura se pricepe sa o faca si parca de la o zi la alta copacii sint goi!! noroc, ca la noi ramine si peste iarna destul verde!
@genius: Cred ca ar fi cazul sa se termine raceala, mai ales ca urmeaza frumoasa toamna de octombrie… Si eu spun mereu ca daca ai sufletul deschis, e sigur ca darurile sunt primite cu drag. Si mai spun ca, omeneste vorbind, nimic nu e definitiv. Sunt sigur ca intr-o buna zi lungimile tale de unda vor fi receptionate asa cum o meriti tu din plin, adica frumos
@vergi: Pentru ca tu stii cel mai bine limba germana dintre noi, o sa-mi poti spune si daca eu am “talmacit” bine versurile lui Rilke, pe care le-am gasit traduse in alt loc, oarecum cuvant cu cuvant. Rilke este un poet atat de mare, incat Blaga cred ca il venera! Eu am o carte cu versuri de Rilke in format mare, frumos ilustrata. Cand mai vii aici, o sa ti-o dau sa o citesti, vei fi uimita ca dupa mai multi ani sa redescoperi un “alt” Rilke. P.S.
ai sa rizi de ce am facut. Am acoperit traducerea si i-am tradus lui Viorica poezia, dupa care m-am uitat la traducere si era aproape la fel! asta in traducere exacta, ca oricum nu ai cum , daca nu esti poet intra in sufletul versurilor sale! hm, hm,imi pare rau sa te dezamagesc, dar alt inseamna vechi, batrin! deci ar fi batrinul Rilke si probabil extins, marele Rilke, batrin ca poet ca muntii, la care nu ai cum ajunge!
@vergi: Hm, hm, ai dreptate, sa lasam germanului ce-i al germanului! Multumesc, am rectificat. Acum intelegi de ce nu m-am apucat niciodata sa invat limba germana (desi sincer imi pare rau)!
Batranul Rilke ramane la fel de mare si cu si fara “talmacirile” mele. Promit sa nu mai “recidivez” 
Cri,cri,cri,toamna gri…imi place toamna,dar nu pot spune ca e anotimpul meu preferat.Acum incepe sa dispara tot ce-a fost mai frumos,verdeata,florile,totul moare incet.Sint frumoase frunzele ruginii,sint bune recoltele,fructele,care au adunat in ele toata esenta verii,e frumos,nimic de zis dar,parca tot mai mult iubesc primavara cind natura renaste.S-apoi,toamna parca in ultimul timp nu prea se mai distinge clar de vara-iarna.Aproape ca sarim in cojoace si cizmulite,vine brusc,trece rapid,nu prea ai timp sa-ti dai seama de frumusetea ei,caci e frumoasa totusi in felul ei.
Frumoase poze ai facut,parc-ar fi picturi!
Mie imi plac toate anotimpurile,fiecare cu farmecul sau.Toamna,imi place sa merg cu masina spre Brasov si sa admir peisajul muntilor acoperiti de copaci cu frunze ruginii de diferite nuantze,adevarate picturi ale naturii,asemnatoare celor surprinse de tine in fotografii.Imi place sa ma plimb toamna”la Shosea” si sa admir covorul de frunze mari, multicolore cazute din copaci,frunze pe care le ocolesc cu multa grija,sa nu le calc.
P.S.Ce trista e”Grota miresei”,dupa ce i-a pierit acel
minunat si misterios “voal” alb,imaculat,de sare!
toamna pe mine nu ma prea incanta mai ales cand e una rece si nu una lunga si calda. dar recunosc ca toamna peisajele sunt superbe. prima ta poza e graitoare. ce feerie de culori!
Oceania a scris pe blogul său Limitele investigaţiei
@laura: Anul asta, ca niciodata parca, a venit toamna cu o temperatura scazuta la jumatate fata de vara de “ieri”. Eu tot mai sper sa avem un octombrie cat de cat mai bland.
@viori: Brasovul e un oras tare frumos, indiferent de anotimp. Nici nu stiu cum ar fi sa nu te plimbi cu placere acolo, pe strazile vechi, printre cladirile de-acum un veac si mai bine. De cate ori ma gandesc la Muntele de Sare si Grota Miresei, nu-mi vine sa cred ca minunatia aia de munte pur si simplu a disparut, s-a prabusit. Pana si apa din Baia Baciului a secat mult. Pacat ca oamenii nu inteleg ca unele lucruri se pierd ireversibil si pun mai presus de frumusetea si sanatatea naturii, interesele materiale proprii!
@oceania: Erau atat de frumoase peisajele in drumul spre Cheia, incat am fost tentat sa fotografiez aproape totul, cadru cu cadru
Chiar azi vorbeam cu un prieten că în curând nu vom mai avea deloc primăvară și toamnă… Noi suntem de vină, că poluăm în neștire! Așa ne trebuie, societate de consum ce suntem…
Sebastian a scris pe blogul său De ce a venit românul la concertul lui Leonard Cohen? Să facă poze!
@sebastian: In primul rand de vreo 20 de ani se taie padurile, fara teama de nici un fel de lege. In al doilea, se construieste pe te miri unde, inclusiv schimband cursul raurilor, sau taind in munte cate o felie. In al treilea rand, Romania era o tara ca un fel de rezervatie naturala, involuntar. Nu existau instalatii de aer conditionat, de ex. Acum au aparut cu milioanele (desigur din necesitatea confortului, vara), care inseamna si un grad de poluare pe care nici nu putem sa-l estimam.
treaba sta asa, poate ma repet, tu poti stapina o limba la perfectie, cind e de facut o traducere, fara sa fi scriitor sau poet adevarat, nu iese nimic. Imi aduc aminte, ca studenta fiind l-am rugat pe Nicu sa imi traduca din Goethe ” Craiul Ielelor”, si i-am tradus motamo poezia! si azi tin minte ce minunatie de traducere a scris, parca il batea si pe St. O.Iosif, sper ca nu ma insel, care a tradus poezia! asa ca pe mine nu ma ajuta, ca stiu germana, tu un schimb cu o traducere corecta , ai face minuni!
@vergi: Ca sa fii un traducator adevarat, trebuie sa ai talentul unui Miron Radu Paraschivescu sau George Lesnea. “Calea Regala” a lui Malraux, tradusa de Miron Radu Paraschivescu, a devenit aproape o alta carte, dar cu cat talent s-a intamplat minunea asta
… Iar Esenin nici nu stiu cum ar suna in limba romana daca n-am avea traducerile lui Lesnea. Din fericire pentru literatura straina tradusa in romana, eu ma descurc cu traducerile din cateva limbi straine exclusiv pentru munca mea de cercetare in domeniul esteticii, si sunt foarte multumit ca pot face asa ceva 