În drum spre basilica La Pieta, unde din nou mă întâlneam cu Doamna M.W. pentru finalizarea itinerariului meu vivaldian, m-am oprit în atelierul unui meşter de măşti. Ei, da! Acum realizez că a supravieţuit totuşi o artă veneţiană a măştilor, n-a murit de-a binelea, n-a înghiţit-o cu totul Marea Chină, care face tricouri “de firmă”, computere, jucării “europene”, haine, încălţăminte, aparate foto, plasme şi… “măşti veneţiene” (pe care le vând negustorii veneţieni pe la tarabele din piaţa San Marco). Dar, desigur, autenticitatea costă. Cam de 4 sau 5 ori mai mult. N-am ratat de data asta o vizită complexă în basilica San Marco şi m-a cam iritat faptul că s-a creat un fel de labirint din panglici, care te obligă să stai “la rînd” chiar şi cînd eşti în biserică. Hm, discutabilă măsură de protecţie. Şi chiar uşor claustrantă. Bine, eu unul tot am făcut o grămadă de fotografii (numai fără flash), ca de altfel toată lumea (fără flash nu se deteriorează picturile, aşa că am conştiinţa împăcată). În drum spre Giardinia (locul cel mai liniştit al Veneţiei, un parc imens), punctul terminus al documentării mele, Doamna M.W. mi-a povestit toată viaţa lui Vivaldi. Ea a rămas acum cel mai reputat cercetător din lume al vieţii ilustrului compozitor veneţian, după dispariţia lui Gastone Vio în urmă cu numai câţiva ani (de la care absolut cu toţii am învăţat, citind, atât de multe). 
Sigur că eram numai ochi şi urechi, iar în tot acest timp, descoperind datorită ei adevarata Veneţie dinspre Arsenal (nu doar acel “Disneyland”, care a devenit zona San Marco), am făcut fotografii cât pentru trei expoziţii, cu tematici diferite. Mi-a povestit şi despre teatrul veneţian de azi, care nu are nici cea mai mică legătură cu teatrul de operă din vremea lui Vivaldi. Pe-atunci nu se stătea pe scaune, în tăcere, ca azi. Spectatorii îşi luau de mâncare şi de băut şi priveau, stând la taclale, câte 4-5 ore, iar în tot acest timp se puteau desfăşura 2 sau 3 spectacole complet diferite.
Cum o fi sa mergi la Venetia si sa iti cumperi masti venetiene made in China… naspa, ca sa nu zic altceva. Si sa le mai si vinzi in Venetia… sa mai scrie si pe ele Made in China. Da pana la urma tot eu vin si spun, amintesc de Venetia, doar ca sunt facute cam ca tablourile alea de pe la magazinele astea mari, la pleznelu’ brodelli (am zis!).
Si uite asa ai “terminat” documentarea… ce spun eu “terminat”, niciodata, dau scris, tu nu o sa te saturi sa aflii amanunte despre Vivaldi. Si ce faina madam’ MW, tot respectul!
Felicitari inca odata pt calatoria asta reusita! Acum, so pi sponsori si pe editori si edituri, sa iasa o treaba frumoasa!
ps: drum bun maine, sa te intorci sanatos!
@genius: Maine dupa amiaza, chiar asa, intoarcerea! Eh, sta ea Doamna M.W. de 15 ani in Venetia si cerceteaza. Iti dai seama ca o astfel de pasiune pentru muzica lui Vivaldi nu va inceta niciodata. In privinta mastilor “suvenire-de-amintire” (sic!), nu e nici o problema, se stie care sunt “facaturi” si care originale. Si oricum cel mai important lucru este ca, desi sunt fabricate in alta parte, tie (vizitatorului) iti amintesc de Venetia
. Totusi, ca sa fiu sincer, micile suvenire luate de mine sunt autentic venetiene 
. Revenind la Doamna M.W., fara ea se poate spune ca n-as fi avut certitudinea ca ceea ce am facut pana acum, a fost ok. Ea a fost cea care m-a dus de mana, in fiecare locsor, sa fotografiez, m-a laudat ca am facut treaba buna cu lista mea “teoretica” a locatiilor (inedita, oricum) si a fost pana la urma un fel de supervisor a tot ce am realizat aici. Daca am norocul sa gasesc sponsori si o editura de prestigiu, va fi o carte de… vis 
cred, ca deja iti pare rau, ca se cam termina calatoria dar vorba aia, nu fuge Venetia de acolo, cit despre pasiunea ta pt. Vivaldi, nici ea!! cele doua argumente, sa te reintorci.Bineintels cit de curind! eu iti tin pumnii, ca sa nu spun, ca m-ai convins, pun Venetia in cap de lista!
Imi pare rau, desigur, ca trebuie sa plec. Dar ma si bucur, trebuie sa definitivez cartea, acum ca am materialul ilustrativ atat de bogat. Stii cum se spune, la pomul laudat, sa nu te duci cu sacul… S-ar putea sa existe si carcotasi, care sa gaseasca nod in papura pana si la cel mai indit oras de pe ape din lume. Eu iti confirm insa ca Venetia merita sa fie vazuta
Am o curiozitate:i-ai spus D-nei M.W.ca in clasa a patra(daca nu ma insel)stiai sa canti concertul in la minor pentru vioara,al lui Vivaldi?
Felicitari pentru munca de cercetare depusa in zilele astea si sa-ti fie de mare folos!
Haha chiar se vând măști chinezești în Veneția? Hahahahaha!
@viorica: Ei, uite, chiar am uitat sa-i spun!
…
@sebastian: Da, hehehe! Chinezii sunt peste tot, ce credeai?
A propos, IPhone inca nu au facut ? 
)) …